Despre Iasi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Acest articol se referă la oraşul Iaşi, judeţul Iaşi, România. Pentru alte sensuri vedeţi Iaşi (dezambiguizare).

Iaşi

— Municipiu —

Palatul Culturii din Iaşi

Stemă

Iaşi

Coordonate:

47°9′44″N 27°35′20″E / 47.16222, 27.58889

Ţară

România

Regiune de dezvoltare

Atestare documentară

Guvernare

- Primar

Gheorghe Nichita (PSD, ales 2003)

Suprafaţă

- Municipiu

145 km²

– Metropolitană

787,8 km²

Altitudine

200 metri n.m.

Populaţie (2002)^[1]

- Municipiu

320,888 locuitori

- Densitate

3,109 loc./km²

– Metropolitană

402,786

Site: Primaria-Iaşi.Ro (ro en)

	Portal Iaşi

Iaşi (franceză Iassy, germană Jassy, idiş יאס Yas) este un municipiu din partea de nord-est a României, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. A fost capitala Moldovei până în 1861 şi temporar (1916-1918, în cursul Primului Război Mondial), a Regatului României.

Cel de-al doilea oraş din ţară după numărul locuitorilor, Iaşi este centrul cultural, economic şi academic al Moldovei. In Iaşi, cel mai vechi centru universitar al României, peste 60.000 de studenţi studiază în cinci universităţi publice şi trei private.

Prima reprezentaţie în limba romană şi primul teatru naţional românesc, prima şcoală de muzică, prima bibliotecă universitară, prima şi cea mai mare grădină botanică din ţară, sunt doar câteva dintre reperele oraşului ce-au marcat istoria întregii Românii.

Etimologie

Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

Istoricii au diferite teorii referitoare la originea numelui “Iaşi”. Unii afirmă că numele provine de la un trib sarmat, iazygii, menţionaţi de Ovidiu ca “Ipse vides onerata ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas” şi “Jazyges et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis“. O altă explicaţie ar fi că numele are originea în tribul alanic al jassilor. Trebuie menţionat aici că iazygii şi alanii erau doua ramuri din cele trei ale sarmaţilor, a treia fiind roxolanii.

O inscripţie astăzi pierdută pe o bornă kilometrică romană descoperită în apropiere de Osijek, Croaţia în secolul al XVIII-lea menţionează existenţa unui Jassiorum municipium^[2]. Numele maghiar al oraşului (Jászvásár) înseamnă mot-a-mot “Piaţa (Târgul) jassilor”; numele vechi românesc, Târgul Ieşilor (şi forma alternativă Iaşii), ar putea avea aceeaşi semnificaţie.

Putem presupune că la origini numele avea o semnificaţie razboinică pornind de la faptul ca “ijász” în limba maghiară înseamnă “arcaş”^[3] în timp ce “yash” în limbile sanskrită şi hindi, care au origine comună cu limba sarmaţilor, înseamnă “faimă”.

Istorie

Iaşi veche vedere de sus asupra centrului (zona Piaţa Unirii)

Imagine veche a Străzii Ştefan cel Mare (în prim plan biserica Trei Ierarhi)

Imagine veche a Străzii Lăpuşneanu

Oraşul Iaşi a fost menţionat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuşi, deoarece existau cladiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserica armeană costruită în 1395), se crede că oraşul este mult mai vechi, cel putin cu citeva decenii de aceasta data.

În 1564, domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înfiinţat aici prima şcoală în limba română şi a înfiinţat o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iaşi.

Oraşul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538, şi de ruşi în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.

Prin Pacea de la Iaşi, cel de-al şaselea război ruso-turc a luat sfârşit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt oraşul, pentru a potoli revoluţionarii greci ai Eteriei, conduşi de Alexandru Ipsilanti.

Între 1565 şi 1859, oraşul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 şi 1862, atât Iaşi cât şi Bucureşti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină, sub numele de România, capitala ţării a fost stabilită la Bucureşti. Pentru a compensa pierderile provocate oraşului în 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei oraşului, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.

După 1860, clădirile de lemn şi chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatră şi cărămidă, şi reţeaua de străzi îmbunătăţită. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul Naţional sau Universitatea “Al.I. Cuza”.

În timpul primului război mondial, pentru doi ani, Iaşi a fost capitala României neocupate, după ce Bucureşti a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. În noiembrie 1918, capitală a redevenit oraşul Bucureşti.

În mai 1944, la Iaşi s-au purtat lupte între forţele româno-germane şi Armata roşie. Divizia de elită Panzergrenadier ‘Großdeutschland a obţinut o victorie importantă la Bătălia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iaşi. În iulie, oraşul era ocupat de forţele sovietice.

În perioada postbelică oraşul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere şi întreprinderi industriale. După căderea comunismului, oraşul a rămas un centru important din zona de est a României.

Iaşul ar putea obţine titlul de “oraş iniţiator al Revoluţiei din decembrie 1989”, prin ordonanţă guvernamentală, în 14 decembrie ’89 mai mulţi ieşeni fiind arestaţi de securitate pentru că organizaseră o manifestaţie împotriva regimului comunist. Semnalul revoltei trebuia să fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revoluţionarilor a fost însă aflat de Securitate. La momentul fixat, Piaţa Unirii era strict supravegheată de miliţieni, care au împiedicat orice manifestaţie, iar membrii Frontului Popular au fost arestaţi. Ei au fost eliberaţi câteva zile mai târziu, în 22 decembrie 1989.

Geografie

Municipiul Iaşi se află în partea de Est a Moldovei, în Câmpia Moldovei. Oraşul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut.

Aşezare geografică

Prin extinderea lui, Iaşul este legendara urbe a celor 7 coline Cetăţuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Şorogari, Repedea si Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului şi 400 m pe Dealul Păun şi Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetăţuia, Tătăraşi şi Galata. Oraşul mai este traversat de râul Nicolina şi de pârâul Şorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraş, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Topografie

Situat la nord de Codrii Iaşilor, oraşul vechi se află într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ştefan cel Mare (Uliţa Mare), Alexandru Lăpuşneanu, Independenţei (Podul Hagioaiei), Elena Doamna şi Grigore Ghica (Uliţa Rusească), nucleul oraşului aflându-se în zona Palatul Culturii (curtea domnească) şi str. Costache Negri (Uliţa Veche).

Oraşul nou s-a extins în toate direcţiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Ţicău, Tătăraşi, Ciurchi, Galata şi parţial Nicolina şi Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia şi Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Oraşul are ca suburbii câteva mini-orăşele care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă aşezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca aşezări urbane^{[necesită citare]}: Dancu, Tomeşti, Ciurea şi Lunca Cetăţuii. Tendinţa urbană este de extindere a Iaşilor, urmând ca aceste localităţi să fie incluse în oraş (zona metropolitană), alături de alte câteva sate: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului şi Breazu. În urma exploziei fenomenului construcţiilor din ultimul deceniu, unele din aceste localităţi sunt astăzi practic unite cu oraşul.

Clima

Clima prezintă un caracter continental pronunţat, fiind influenţată de masele de aer cu provenienţă răsăriteană; iernile sunt geroase, iar verile călduroase. Temperatura maximă înregistrată a fost 40°C (27 iulie 1909), în timp ce minima a fost de – 36,3°C (1 februarie 1937).

Temperatura medie a aerului (media lunară şi anuală)*
Perioada	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anual
1901-2000	-3,5°	-1,8°	3,1°	10,2°	16,0°	19,5°	21,2°	20,5°	15,9°	10,0°	4,1°	-0,8°	9,5°
2005	0,3°	-3,8°	2,8°	10,3°	16,3°	18,7°	21,8°	20,6°	16,7°	10,1°	3,7°	1,0°	9,9°
Maxima şi minima absolută lunară în perioada 1901-2000
Anul	1921	1990	1926	1909	1950	1927	1909	1905	1946	1952	1926	1989
Maxima	16,7°	22,5°	27,0°	31,5°	36,4°	38,0°	40,0°	39,7°	38,0°	33,9°	29,0°	19,5°
Anul	1963	1937	1952	1963	1935	1934	1929	1914	1921;1931	1912	1993	1946
Minima	-30,6°	-36,3°	-22,7°	-9,4°	-3,0°	3,5°	6,3°	4,6°	-3,5°	-9,6°	-21,1°	-29,5°

*Anuarul statistic al României 2006

Oraşe apropiate

Târgu Frumos (45 km V)
Vaslui (70 km S)
Paşcani (73 km V)
Roman (83 km SV)
Bălţi (104 km NE)
Chişinău (110 km E)
Bacău (120 km SV)
Bârlad (120 km S)
Botoşani (130 km NV)
Suceava (150 km NV)
Piatra Neamţ (150 km V)

Demografie

Rezultatul recensământului din 1930 pentru municipiul şi judeţul Iaşi

În momentul recensământului din 2002, Iaşul era ca număr de populaţie al doilea municipiu al României după Bucureşti, având 320 888 de locuitori. Împreună cu zona metropolitană, populaţia se situează in jurul valorii de 400.000 locuitori.^[4]

Conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului Naţional de Statistică populaţia municipiului Iaşi era, la 1 iulie 2008, de 313.994^[5].

Populaţia istorică

sec. XVIII: cca. 30.000
1859: cca. 50.000
1900: 78.000
1930: 102.872 locuitori, dintre care 63.168 români, 34.662 evrei, 980 germani, 918 ruşi, 543 maghiari, 505 polonezi, 340 tigani, 170 armeni, ş.a.
1992: 344.425
2002: 320.888
2007: 315.214 plus 90.000 flotanti si studenti (nu sunt incluse suburbiile)

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

Structura etnică a populaţiei, potrivit recensământului din 2002:

români: 98,1%
tigani: 1,2%
alte naţionalităţi: 0,7%

Structura confesională

Populaţia după religie, conform recensământului din 1930:

ortodocşi: 63.023 (61,26%)
mozaici: 35.465 (34,47%)
romano-catolici: 3.178 (3,08%)
luterani: 356 (0,34%)
greco-catolici: 190 (0,18%)

Populaţia după religie, potrivit recensământului din 2002:

ortodocşi: 92,5%
romano-catolici: 4,9%
alte religii: 2,6%

Zona metropolitană

Pentru detalii, vezi articolul Zona metropolitană Iaşivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Educatie

Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi

Iaşul este oraşul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română şi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ţicău). Fără îndoială Iaşul reprezintă în continuare capitala culturală a ţării.

În oraş, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iaşi, numită azi şi Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”. Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăţi, cu peste 40000 de studenţi. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896. În oraş, se mai află şi alte instituţii de învăţământ superior: Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”, Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” cu peste 25.000 de studenţi, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Universitatea de Arte “George Enescu” şi Universitatea Petre Andrei cu un sediu nou, ultramodern, pe lângă numeroasele universităţi particulare cu sedii deosebit de impunătoare. În Piaţa Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundaţiei Culturale Regale, ce astăzi găzduieşte Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu”, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.

Iaşul este al doilea centru universitar al ţării, care atrage studenţii ca un magnet. Principalele campusuri studenţeşti se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) – unde se află cel mai mare cămin din partea de Sud-Est a Europei, Titu Maiorescu (4 cămine), Târguşor-Copou (4 cămine), Codrescu (5 cămine şi complexul internaţional Gaudeamus) şi Agronomie (4 cămine).

Economie

Palatul Roznovanu Iasi (in prezent sediul Primariei Mun. Iasi)

Hotel Europa Iaşi

Iaşi este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) şi industria alimentară. Sectorul bancar şi cel al informaţiei au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci şi companii de software fiind prezente în oraş.

Iaşi este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând două malluri (Iulius Mall şi Moldova Mall), numeroase centre comerciale (Hala Centrala, Axa Niciman, Felicia Shopping Center etc.) şi mai multe hyper şi supermarket-uri precum:

2 Carrefour:

-Baza 3, Str. Bucium, nr. 36; -Complex Era Shoping Center;

3 Kaufland:

-Str.Mitropolit Varlaam; -Str.Pavlov Nr.14; -Str.Pacurari Nr.92;

2 Praktiker:

-Blvd. Tudor Vladimirescu nr. 121; -Şos. Păcurari, nr. 121 (Complex Era Shoping Center);

3 Dedeman:

-Str. Manta Roşie nr.9; -Cartier Canta; -în construcţie la ieşirea din Păcurari în zona Metro;

1 Arabesque:

-ieşirea din Păcurari (Antibiotice);

Billa:

-Str. Arcu 29;

Plus:

-Str Niceman nr. 2;

2 Gima:

-Bd. Tudor Vladimirescu (în incinta Iulius Mall); -A. Panu 46 (în incinta Halei Centrale).

Selgros:

-Sos. Nicolina

Metro

-La iesirea din Pacurari

Iar pana in anul 2010 se vor deschide alte centre comerciale precum Palas Shopping Mall, Maximall, Green Plaza Iasi etc.

Instituţii şi puncte de interes

Palatul Culturii din Iaşi

Casa Dosoftei din Iaşi

Catedrala mitropolitană din Iaşi

În Iaşi, se află Biserica “Sf. Nicolae Domnesc”, cea mai veche din oraş, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, restaurată integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi şi Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu “Masa Umbrelor“, aleile Copoului cu mireasma de tei şi cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu şi Muzeul “Mihai Eminescu”), Casele memoriale “Mihail Sadoveanu“, “George Toparceanu“, “Mihai Codreanu“, “Otilia Cazimir“, Biblioteca Universitară “Mihai Eminescu”, fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru Şchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetăţuia – ctitorie a lui Gheorghe Duca – sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraş a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon, al cărui nume îl poartă şi astăzi. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.

În zona de sud a oraşului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul Tehnologic Iaşi, în apropierea căruia se va construi Centrul Expoziţional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iaşii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou şi vechi, de istorie şi modernitate, de iarbă, beton şi sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuinţe (mai mult sau mai puţin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul bisericii Trei Ierarhi sau biserica Dancu. Însă adevăratele ravagii oraşul le-a suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi, fără a se ţine cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piaţa Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucului, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ştefan cel Mare şi altele. Unele demolări aveau ca scop curăţirea oraşului de clădirile insalubre şi mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar şi în aceste condiţii, au rămas în picioare multe clădiri importante şi, pe bună dreptate, Iaşii sunt consideraţi un adevărat muzeu; în fiecare colţ al său se simt urmele trecerii unei personalităţi de seamă a literaturii, ştiinţei, filozofiei, istoriei sau politicii româneşti.

„Sunt români care n-au fost niciodată la Iaşi, deşi n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înţelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviinţă de spiritul trecutului nostru care trăieşte în acest loc mai viu şi mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conştiinţa lui naţionala ar fi o lipsa dacă el n-ar fi vazut oraşul care a fost şi-şi zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei…”

—Nicolae Iorga

„Iaşul este oraşul care face impresia unui bătrân gânditor, îmbrăcat în zdrenţe, întrebat numai la zile mari şi la nevoi, şi uitat când este vorba de bine şi belşug.”

—Nicolae Hortolomei

În prezent în Iaşi sunt două mall-uri situate în zone ultracentrale, pe lângă centrele comerciale gen hypermarket din majoritatea cartierelor mari. Alte trei complexe de tip mall sunt în curs de construcţie. În plus, în zona din spatele Palatului Culturii va fi construit proiectul Palas, care va reabilita zona sudică a centrului oraşului din punct de vedere social, arhitectonic şi economic prin construirea de baze de agrement, spaţii de locuit şi comerciale, precum şi amenajări multifuncţionale.

Cartiere

Nord: Copou, Ţicău, Sărărie, Podu de Fier, Independenţei, Agronomie, Târgu Cucului
Est: Tudor Vladimirescu, Bucşinescu, Tătăraşi Nord şi Sud, Oancea, Dispecer, Grădinari, Moara de Vânt, Ciurchi, Metalurgie, Aviaţiei, Ţuţora, Zona Industrială
Sud: Baza 3, Bularga, Bucium, Socola, Frumoasa, Clopotari, Poitiers-Siraj, Manta Roşie, Podu Roş, Dimitrie Cantemir, Ţesătura, Nicolina 1 şi 2, C.U.G. 1 şi 2, Galata 1 şi 2, Podu de Piatră, Zona Industrială Sud
Vest: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ţigarete, Gară, Dacia, Zimbru, Bicaz, Minerva, Olimp, Păcurari, Canta, Păcureţ, Moara de Foc, Arcu

În viitorul apropiat^[Când?] vor fi terminate câteva cartiere de lux, situate în special in zonele periferice ale oraşului.

Obiective istorice şi turistice

Monumentul Unirii din 1918 Iaşi
grup statuar dăruit Iaşului de prinţesa Olga Sturza în 1927

Pentru detalii, vezi articolul Lista obiectivelor din Iaşivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Clădiri şi monumente istorice

Biserici şi mănăstiri

Turnul mănăstirii Golia

Strada Lăpuşneanu Iaşi

Catedrala mitropolitană din Iaşi
Mănăstirea Bucium
Mănăstirea Cetăţuia
Mănăstirea Frumoasa
Mănăstirea Balata
Mănăstirea Colia
Mănăstirea Podgoria Copou
Mănăstirea “Sf. Trei Ierarhi”
Mănăstirea Vlădiceni
Biserica “Sf. Nicolae Domnesc”
Biserica Bărboi
Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel – Moara de Vânt – cu cimitir atestat la 1803 (mai vechi decât Eternitatea)
Biserica Sfântul Sava
Biserica Sfântul Spiridon
Biserica Barnovschi
Biserica Armenească
Biserica lipovenească din Iaşi
Biserica Catolică Veche

Parcuri, grădini

Obiective istorice şi turistice din împrejurimi

Mănăstirea Golia
Mănăstirea Bârnova
Mănăstirea Dobrovăţ
Mănăstirea Hadâmbu
Mănăstirea Hlincea
Mănăstirea Piatra Sfântă
Biserica din Aroneanu, fosta mănăstire Aroneanu
Regiunea viticolă Bucium
Zona de agrement Ciric

În judeţul Iaşi, se mai află:

Palatul domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza
Palatul Sturdza, de la Miclăuşeni
Conacul Cantacuzino, de la Cepleniţa
Ruinele de la Cucuteni
Regiunea viticolă Cotnari
Casa memoriala Vasile Alecsandri din Mircesti

Viaţa culturală

Muzee, instituţii culturale

Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu” Iaşi

Cuza Vodă Iaşi

Palatul Culturii
Teatrul Naţional
Casa Dosoftei
Biblioteca Centrală Universitară
Universitatea “Al.I. Cuza”
Colegiul Naţional
Muzeul Literaturii române
Muzeul Teatrului
Muzeul Etnografic al Moldovei
Muzeul de Istorie a Moldovei
Muzeul de Artă
Muzeul Unirii
Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii “Ştefan Procopiu”
Muzeul “Mihai Eminescu“
Biblioteca Judeţeană Gheorghe Asachi Iaşi
Filarmonica Moldova din Iaşi
Universitatea de arte”George Enescu“
Muzeul “Mihail Kogălniceanu”

Reprezentanţe culturale

După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990, au fost deschise la Iaşi mai multe centre culturale străine. În prezent, funcţionează în municipiul Iaşi:

Centrul Cultural Francez
Centrul Cultural German “Goethe Zentrum” (Societatea Culturală Româno-Germană)
Centrul Cultural Britanic (British Council)
Centrul Cultural al Americii Latine şi Caraibelor
Centrul Cultural Elen “Panellinion”

Case memoriale

Sănătate

Clopotniţa – Biserica Sfântul Spiridon din Iaşi

Spitalul Universitar “Sf. Spiridon” din Iaşi
Spitalul Clinic de Urgenţe Iaşi
Spitalul Clinic de Urgenţa pentru Copii “Sf.Maria” Iaşi
Spitalul de Obstetrică & Ginecologie “Elena Doamna” Iaşi
Spitalul de Obstetrică & Ginecologie “Cuza-Vodă” Iaşi
Spitalul Clinic “Dr.C.I.Parhon” Iaşi
Spitalul pentru elevi si studenţi Iaşi
Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi
Institutul de Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. George I.M. Georgescu” Iaşi
Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Sf.Parascheva” Iaşi
Spitalul Clinic de Psihiatrie “Socola” Iaşi
Spitalul Clinic de Neurologie Iaşi
Spitalul Militar Iaşi
Spitalul Clinic CFR Iaşi

Transporturi şi comunicaţii

Gara Iaşi

Transportul feroviar

Iaşi este un nod feroviar (cu linii spre Vaslui, Ungheni, Târgu Frumos, plus ramificaţii spre Hârlău şi Dorohoi) cu o staţie de triaj la Socola. În oraş sunt trei gări: Gara Centrală Iaşi (Iaşi şi Iaşi Nord), Nicolina şi Socola. În prezent, Gara Iaşi Nord se află într-un proces de renovare, început în anul 1989, cu termen de finalizare neasumat.

Aeroportul Internaţional Iaşi

Transportul aerian

În partea de răsărit a oraşului se află Aeroportul Internaţional Iaşi (primul aeroport din zona Moldovei din punct de vedere al traficului), cu o aerogară modernizată şi cu un proiect de realizare a unei piste de aterizare de 3000 metri.^[6] Din Iasi se asigura legaturi directe cu Bucuresti, Budapesta, Timisoara si Viena iar in timpul sezoanelor turistice alte destinatii sunt completate prin zboruri charter.

Transportul rutier

Reţeaua de străzi a oraşului, dezvoltată în ultimii 50 ani, o continuă pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepţia orelor de vârf, când numărul tot mai mare al maşinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecţiile din Centru, Gară, Podu Roş, Podu de Piatră, Fundaţie, Elena Doamna, Baza 3, Ţesătura).

Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest (Autostrada A4), ce va face legătura cu “Autostrada Transilvania” (Autostrada A3), la Târgu Mureş^[7], a unei şosele de centură, care să preia traficul greu din oraş ^[8] şi pentru realizarea pasarelei Octav Băncilă, care să facă legătura între cartierele Alexandru şi Păcurari, cu începerea lucrărilor planificată pentru începutul anului 2008^[9].

Transportul în comun

In 1898 Primaria incheie primul contract cu firma germana A.E.G. Berlin, pentru realizarea transportului cu tramvaie electrice la Iasi.

Astazi, transportul în comun este asigurat prin tramvaie, autobuze şi maxi-taxi, de către Regia Autonoma de Transport Public RATP Iaşi şi prin autobuze şi maxi-taxi de catre operatorul privat Unistil. Printr-un imprumut de la BERD s-a inceput reabilitarea infrastructurii rutiere a municipiului şi a cailor de rulare tramvai.

Tramvaie

Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor oraşului. În 1989, reţeaua electrică de tramvai din Iaşi a atins maxima dezvoltare, cumulând 35 km de cale dublă activă pe trasee. În 1997 linia de tramvai Podu Roş – CUG II a fost desfiinţată, aceasta nefiind îngropată şi putând fi folosită, deşi este izolată ca urmare a înlăturării macazului din Podu Roş. Rondul Vechi CUG I este abondonat şi nefunctional, fiind îngropat în unele părţi sub pământ.

Toată reţeaua din Iaşi are ecartament metric.

Ca urmare a înlocuirii liniei de tramvai pe anumite sectoare acestea au fost oprite până la terminarea lucrărilor, excepţie făcând linia de pe Pasarela ACB, la care a fost înlocuit un singur fir, acum funcţional, apoi intrând în lucrări celălalt.

Parcul actual de tramvaie deţinut de catre RATP Iaşi:

Model	Nr. total	Nr. în uz	Nr. în conservare	Nr. casate	Provenienţă	Observaţii
GT4	95	95	0	0	Stuttgart, Augsburg, Halle
GT5	12	11	0	1	Augsburg	vagonul 366 pentru piese
ST7	10	10	0	0	Darmstadt
ST8	6	5	0	1	Darmstadt
ST10	7	7	0	0	Darmstadt
ST11	1	1	0	0	Darmstadt
Be 4/4	9	9	0	0	Berna	aduse prin programul “Donaţie de tramvaie”
Be 8/8	5	4	0	1	Berna	aduse prin programul “Donaţie de tramvaie”; vagonul 711 este folosit pentru piese
Tatra T4R	26	2	9	15	Cehoslovacia	cumpărate noi
Tatra T4D	25	7	18	0	Halle
Timiş	6	0	2	4	Timişoara	cumpărate noi; au mai rămas doar 6 în depou, restul fiind casate şi descompletate
V2A	1	0	1	0	Cluj-Napoca, Oradea	modernizate la Nicolina S.A., Iaşi; un singur vagon în depou, restul fiind casate şi descompletate
AEG	2	1	1	0		restaurată la RATP Iaşi, una în curs de reabilitare
ITB	1	1	0	0		restaurată la RATP Iaşi, ultimul vagon ITB rămas, restul fiind casate şi descompletate
Total	206	153	31	22

Troleibuze

În 2005 circulaţia troleibuzelor a fost intreruptă, deşi exista aici o reţea foarte extinsă. Reţeaua a intrat în conservare, dar pe unele trasee s-a început dezafectarea acesteia.

Autobuze

Autobuz MAZ în Iaşi

Parcul de autobuze RATP Iaşi este format din 50 autobuze noi tip MAZ, 30 autobuze de tip Renault R312 achizitionate din Paris si 9 autobuze Mercedes O405 achizitionate din San Sebastian.
Unistil este un operator privat de transport public cu autobuze.

Traseele de autobuz din Iaşi:

Linie	Traseu	Lungime	Operator
19	Rond Canta – Podu Roş – Frigorifer – Rond CUG I	27,60 km	RATP Iaşi
28	Rond Copou – Podu Roş – Piaţa ACB – Rond Dacia	19,60 km	RATP Iaşi
30	Rond Canta – Nicolae Iorga – Bucium	21,20 km	RATP Iaşi
41	Rond Copou – Podu Roş – Rond CUG II	20 km	RATP Iaşi
41b	Rond Copou – Podu Roş – Rond CUG II – Blocuri Ciurea	cca. 25 km	RATP Iaşi
43	Rond Păcurari – Piaţa Independenţei – Iulius Mall – CUG I	27,60 km	RATP Iaşi
43b	Rond Copou – Piaţa Independenţei – Iulius Mall – CUG I	cca. 25 km	RATP Iaşi
43c	Era Shoping Center – Rond Păcurari – Piaţa Independenţei – Iulius Mall – CUG I	cca. 30 km	RATP Iaşi
27	CUG II – Tătăraşi Sud		Unistil
29	Tomeşti – Baza 3 – Podu Roş		Unistil
44	Piaţa Dacia – CUG II		Unistil
121	Dacia – Pasajul Nicolina – Podu Roş – Tătăraşi Sud		Unistil

Stiri din Iasi